Fotografii in fiecare zi

Perioada Cracinului imi aminteste tare, tare mult de bunicu. Nu ca in fiecare zi nu mi-ar aminti zeci de lucruri de el, dar parca, totusi... toti cred ca se opresc un pic in loc in perioada asta (dupa ce trece frenezia cumparaturilor si pregatirilor), se uita unii la altii, isi amintesc ca ceea e important se afla langa ei, poate pretuiesc prezentul, poate chiar fac cadouri din suflet unei rude la care tin sincer, poate chiar se bucura sa-i vada pe copii entuziasmati la gandul de Mos Craciun...practic oamenii se bucura unii de altii si de viata, si in timp ce se intampla toate astea, bucuria mea/a noastra nu mai e completa...

Anul trecut in perioada asta mi-a fost tare greu. Tare greu sa ma uit la decoratiuni, stiind cat ii placeau lui bunicu, tare greu sa impodobesc bradul, stiind cat il bucura pe el asta, stiind ca n-am cum sa mai sting becul dupa ce e gata si sa-l chem sa-si dea cu parerea, tare greu sa ma gandesc la cadouri pentru toti, dar pentru el nu, tare greu sa-mi reiau locul in Ajun, cand noi desfacem cadourile de sub brad, in timp ce locul lui e gol... Lui chiar ii placea Craciunul in mod deosebit, el ,generos din fire, se bucura de bucuria altora, se entuziasma ca un copil cand faceam prajituri si lucra cu rabdare si minutiozitate la decorarea casei. Facea tot ce se poate ca sa ne bucuram impreuna de sarbatoarea asta minunata. El e cel care ne-a facut fotografii in absolut fiecare an cand a venit Mos Craciun la noi, la mine si la sora mea. El e cel care a capturat amintirile astea pentru noi. El e cel care a fost mereu in peisaj... dar acum nu-l mai pot vedea...

Anul asta... mi-e la fel de greu poate, dar... incerc parca mai mult sa ma bucur de ceva care lui ii placea asa de mult, mi se pare o abordare mai corecta (bine, acum e un pic mai simplu de spus si facut asta, anul trecut chiar a fost primul Craciun fara bunicutu...). Si totusi... zilele trecute voiam sa agat in hol, intr-un loc frumos, un ornament pe care i-l facusem eu cadou intr-un an, si l-am scapat din mana (eu care nu fac chestii de astea, serios), si un glob s-a spart... a cazut pe gresie, s-a facut cioburi si eu am stat asa si l-am privit nestiind ce sa fac... parca s-a oprit timpul in loc, parca era o scena dintr-un film la care s-a dat pe pauza... nu stiu nici acum ce sa cred. Am spus ca am sa inlocuiesc globul, dar n-am gasit inca unul la fel, sau asemanator...

Asta e o pagina pe care am facut-o anul trecut despre subiectul asta. Am facut mai multe... Pur si simplu n-am putut avea pace pana n-am asternut pe "hartie" cateva ganduri...

Au fost multe Craciunuri cu bunicu. Si ma tem ca n-am sa-mi mai amintesc detalii cu timpul, n-am sa mai stiu ce il facea bucuros, n-am sa mai stiu ce cadou mi-a dat in 2007... imi pare rau ca n-am notat lucrurile astea, imi pare rau ca mereu cred ca am sa-mi amintesc orice, nu acord importanta, si totusi deja peste un an nu mai stiu multe dintre ele. Da, atmosfera are sa fie mereu in amintirea mea, dar detaliile?..

Anul asta am de gand sa fac un fel de album special pentru luna decembrie, despre perioada asta, despre ce traditii avem noi, despre cum sarbatorim impreuna, despre orice... e tarziu, bunicu nu mai e in albumul asta, dar poate candva are sa aiba importanta. Am scris deja jurnalul pentru unele zile, cand trece perioada asta aglomerata am sa incropesc rapid un album, si sunt convinsa ca are sa fie pretuit in anii ce vor veni. Am de gand sa fac in fiecare an de acum asa. Ideea nu e originala, de cativa ani Ali Edward si o multime de alti oameni fac un fel de album-jurnal pentru luna decembrie, numit December Daily (linkul duce pe blog la Ali de unde puteti afla mai multe). Eu n-am de gand sa scriu chiar in fiecare zi, nu anul asta cel putin, dar vreau sa ramana ceva in urma... Vreau sa pot retrai oricand sarbatorile din 2010 rasfoind albumul... mi-as dori tare, tare mult sa fi facut asta mai demult si sa pot acum retrai oricand un Craciun cu bunicu, asa , prin fotografii si cuvinte. Imi raman fotografiile pe care mereu le-am facut, lucru invatat de la el, si pentru care sunt recunoscatoare. Asadar... ca un sfat astazi... faceti fotografii, multe, nu fotografiati numai oamenii ci si detaliile, tot ce tine de voi si de familia voastra azi, lucrurile se schimba foarte rapid si neprevazut uneori...